Modul liberal de gandire politica

Indisolubil legat de iluminism, modul  liberal de gandire politica se distinge de celelalte curente si doctrine moderne prin plasarea individului si creativitatii sale in centrul arhitecturii politice a umanitatii, in rolul de unica sursa capabila sa formuleze idei si solutii pentru dezvoltarea si progresul societatii.

Tributar acestui sistem de referinta, liberalismul s-a construit de-a lungul istoriei, mai degraba ca o traditie politica calibrata in jurul catorva concepte capitale (libertate, egalitate, moralitate, absenta constrangerii, evolutie, independenta), decat ca o ideologie clar definita si circumscrisa unei singure viziuni, unei singure autoritati, unei identitati uniforme.

In esenta sa, modul liberal de gandire, chiar si in formele sale cele mai radicale, vizeaza protejarea echilibrului social si condamna orice derapaje care intra in colizuni normative si institutionale cu elementele definitorii ale democratiei: supremația legii, separerea puterilor în stat, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale, pluralism politic, toleranta si concordia sociala.

In particular, in spatiul carpato-danubiano-pontic, cursul firesc al istoriei si aspiratiile romanilor au determinat institutionalizarea liberalismului, pe de o parte la nivelul unor structuri politice care s-au aflat la temelia Romaniei moderne, iar pe de o alta la nivelul unui sistem de valori, a unei mentalitati si a unui model comportamental extrem de bine definite.

In creuzetul acestui sistem de valori s-au nascut oameni cu vocatia constructiei si unitatii, elite care prin exemplul personal au definit standarde si norme de conduita sociale si etice, oameni de partid care au evoluat in veritabili oameni de stat.

Dupa ce timp de jumatate de secol, liberalismul a existat acele cateva minti ramase necontaminate de catre spiritul egalitarist si colectivist al comunismului, revitalizarea sa post-decembrista a fost mai degraba anemica si fara sa aduca mutatii radicale intr-un mediu dominat de transferul autoritatii naturale a meritocratiei catre periferia valorica a societatii. Afinitatile selective cu dezechilibrele capitalismului si asocierea cu elitele intelectuale au condus la intrarea modului de gandire liberal intr-o serie coliziuni normative cu sistemul de valori al tranzitiei romanesti.

Vocatia europeana a liberalismului determina implicit obligatia de a tine in viata valorile care au stat la baza notiunii arhetipale de natiune romana, si de a armoniza eventualele dihotomii care pot aparea intre ethos-ul nostru bizantin si identitatea europeana.

Topografia modului de gandire liberal nu poate fi definita decat pe„fundamentul celei mai inalte moralitati” (Dimitrie A. Sturdza) si pe „tărâmul înalt şi sigur al principiilor” (Ion C. Brătianu). Liberalul, ca atare, nu poate sa cunoasca un alt fel de a fi, decat acela in care tara si neamul stau in fata compromisului de orice fel. Liberalul se desavarseste liberal, doar infruntand nedreptatea fara sa abdice vreodata de la misiunea de credinta pe care i-o confera identitatea sa si a inaintasilor si doar fiind stavila in fata intereselor meschine ale oricarei majoritati de conjunctura.

Eduard Rudolf Roth


Palma de Malorca, 21.07.2012